Atingerea

Altfel - Nimic altceva decât un loc altfel, într-o lume în care anormalul ia locul normalului din ce în ce mai mult.

Lumea post-adevar

Trump and a Post-Truth World – An Evolutionary Self-Correction

by Ken Wilber

Îl citesc de ceva vreme pe Ken Wilber și trebuie să mărturisesc că scrierea lui este extrem de profundă și de impresionantă.

Poate tocmai de aceea, am fost atât de fericită atunci când am avut șansa să citesc această carte, pusă de autor la dispoziție, gratis, în format electronic.

O recomand tuturor celor interesați să încerce a înțelege ce se întâmplă în lumea de acum.

Eu mi-am dorit acest lucru cu disperare aproape, poate de aceea am recitit despre stadiile de dezvoltare umană, poate de aceea am încercat să scriu despre dinamica evoluţiei în spirală a acestei dezvoltări umane.

Fac precizarea că ce voi scrie mai jos se referă la cele scrise de Ken Wilber în cartea sa Trump si  lumea post adevar- o evolutionara autocorectie si că ideile menționate în scriere aparțin autorului și nicidecum mie.

Ken Wilber a analizat dezvoltarea umană și stadiile dezvoltării umane în cartea sa Psihologie integrală.

Conform lui Ken Wilber avem următoarele stadii de dezvoltare umană:

  1. Super integral (indigo și deasupra de indigo)- nu sunt date;
  2. Integral(turquoise)– holistic, autonom, centrat pe lume – a apărut acum cca 50 de ani- cca 0,1 % din populație este la acest stadiu
  3. Integrativ (galben)-viaţa văzută ca un caleidoscop, flexibilitate, centrat pe sine- a apărut acum cca 100 de ani-cca 1% din populaţie este în acest stadiu
  4. Pluralistic(verde)-idealist, individualist, sine sensibil – a apărut acum cca 200 ani – cca 10% din populație este la acest stadiu;
  5. Rațional ( oranj)– oameni de stiinţă, axați pe date, oameni ce iau decizii, logică, rațiune – a apărut acum cca 300 de ani 25% din populație încă mai e la acest stadiu;
  6. Mitic (albastru)– religie organizată, conformist, bun/rău, etnocentric ( grupuri-eu si ceilalţi) – a apărut acum cca 5000 de ani 40% din populație încă mai e la acest stadiu;
  7. Egocentric (rosu)-eu/ vreau acum- a apărut acum cca 10 000 de ani 20% din populație încă mai e la acest stadiu;
  8. Magic (violet)– triburi, clanuri, găști, superstiții, siguranță, supraviețuire – 10 % din populație încă mai e la acest stadiu;
  9. Arhaic (bej)– supraviețuire animală a apărut acum peste 50 000 de ani mai puțin de 1% din populație încă mai e la acest stadiu.

Între aceste stadii mai sunt sub-stadii cum ar fi de exemplu chihlimbar ce este un stadiu deasupra de roșu, rasist, xenofob și despre care Ken Wilber vorbește în cartea sa despre lumea post adevăr.

Deși Ken Wilber analizează situația din Statele Unite precum și cauzele alegerii unui astfel de președinte, ideile sale se potrivesc exact în toate situațiile, chiar și în Romania ce nu se g[se;te nicidecum într-un stadiu atât de avansat de dezvoltare.

Se spune că uneori evoluția se vede nevoită să își ajusteze cursul, să facă niște corecții și să se realinieze în mod corect.

Cam așa ceva se întâmplă la prezentul moment în lume.

Wilber spune că în lume în ultima vreme cel mai avansat stadiu al evoluției culturale este și a fost, în ultimele decenii, stadiul verde, în stadiile următoare fiind o parte insignifiantă de populație cca 5%.

Dar ce înțelegem prin verde?

Verde este stadiul de bază la dezvoltării umane cunoscut ca pluralist, post-modernist, relativist, individualist, aflat la începutul actualizării de sine, multicultural.

Stadiul verde de dezvoltare umană sau așa zișii post moderniști consideră că nu există adevăr universal, ci doar interpretări culturale.

De asemenea ei consideră toți oamenii egali chiar dacă realitatea lor infirmă acest crez.

Într-o lume în care toată lumea are dreptate, nimeni nu are dreptate în fapt, într-o lume în care adevărul e la fiecare, practic nu există adevăr.

Acest fapt conduce la narcisism și nihilism.

Se spune că toată cunoașterea este bazată pe context și că nu există o perspectivă privilegiată.

Se pune mare accent pe încrederea în sine și nu în adevăr.

Într-o astfel de cultură nu e de mirare că sunt apreciați cei care spun adevărul propriu, practic un neadevăr, pe motiv că ei cred că e adevărat, atunci când îl spun cu multă încredere în sine.

A crede că există o perspectivă superioară din punctul de vedere al post moderniștilor este oprimant.

Ei cred că nimeni nu este superior și astfel s-a ajuns să nu mai existe profunzime, ci doar superficialitate.

Post-moderniștii cred cu tărie că este universal adevărat că nu există adevăr universal ceea ce din start duce la o abordare superioară a cunoașterii și anume- toată cunoașterea este contextuală în afară de a lor.

Post-moderniștii spun că oamenii au dreptul la oportunități egale, societatea căutând a fi bazată pe pozitivism.

Însă în practică acest fapt nu s-a întâmplat, întrucât per global oamenii nu au avut șanse egale, venitul median a crescut foarte mult iar venitul mediu a rămas la fel, ceea ce a dus la evidența faptului că doar 1% din populația globului câștigă averi.

S-a ajuns la tehnologizare și robotizare, oamenii și-au pierdut locurile de muncă și au rămas pe drumuri.

Toate acestea au dus la escaladarea urii și a resentimentelor despre care însă societatea adevărului relativ în care toată lumea are dreptate nu a permis a se vorbi.

Post-modernismul aduce în prim plan o cultură post-adevăr astfel că, nu puțin sunt cei care mărturisesc deschis că au distribuit către lume informații false, neadevăruri pornind de la premisa că adevărul este al fiecăruia, și că dacă ei cred ceva a fi adevărat atunci acel lucru este adevărat și poate fi promovat.

Cultura de acum nu promovează adevărul, ci non adevărul precum și stima de sine nebazată pe fapte reale.

Cei ce au creat internetul au dorit ca acesta să unească lumea prin informație și să fie un singur creier universal neluându-se în considerare faptul că este folosit de minți diferite și astfel contrar așteptărilor acesta a devenit un mediu de distribuire a știrilor false, precum și un mediu al agresivității sub paravanul anonimatului.

S-a ajuns ca imbecilități de genul negării holocaustului să fie acceptate pe același principiu că a nega dreptul cuiva de a se exprima înseamnă a oprima.

Nemaivorbind că inclusiv motoarele de căutare afișează ca prime informații nu informațiile adevărate, ci cele populare ajungându-se nu la organizarea informației de real folos pentru omenire, ci la dezorganizarea ei.

Astfel că, deși stadiul conducătorilor a fost unul verde, centrat pe lume și ideile acestora de asemenea pluraliste, oamenii aflați în stadii inferioare de dezvoltare au devenit mai etnocentrici (grupul meu împotriva grupului tău), mai agresivi și mai narcisişti.

Cu toate acestea, în lumea verde critica și vorbirea deschisă au fost interzise considerându-se oprimante, ducându-se la extrem acea corectitudine politică.

Practic, cultural se spunea ceva, realitatea spunea altceva.

Astfel, se pare că abordarea celor din stadiul de dezvoltare verde a eșuat și a apărut necesitatea unor măsuri de autocorectare din punct de vedere al evoluției, o stagnare sau chiar un ușor regres.

De ce?

Fiindcă dintotdeauna  universul în sine caută a fi în echilibru.

Nefiind nimic adevărat în era post-mondernistă,  nu a mai putut exista o ordine adevărată, iar în prezent se încearcă regăsirea echilibrul.

Alegerea unor conducători cu discurs etnocentrist, al urii, al xenofobiei, noi impotriva lor, nu este întâmplătoare.

Oamenii aflați la diverse stadii de dezvoltare inferioare, incapabili a percepe stadiile superioare au rezonat cu orice fel de discurs ce a semănat cu ceea ce ei gândeau de fapt și astfel au avut tendința în ultima vreme de a alege orice este împotriva stadiului verde de dezvoltare, cu orice era inferior acestuia (portocaliu, chihlimbar sau roșu) ei percepând stadiul verde, greșit înțeles și aplicat, ca fiind în dezacord cu realitatea tocmai din cauza abordării post-moderniste deficitare din acest stadiu.

Ce au votanții unor astfel de oameni în comun este ura față de elitele culturale.

Conducătorii aflați la stadiul verde de dezvoltare au greșit foarte mult atunci când au iterat că ei cred cu tărie în egalitate, când în fapt ei i-au considerat pe cei cu păreri diferite de ei inferiori.

Ei au spus că nu cred în adevăr universal, însă adevărul lor a părut absolut, acel adevăr ce spunea că e cert că fiecare parte are dreptate în felul său, că nu există păreri superioare ci doar egale.

Astfel ei au considerat ca adevărat orice părere a celor din stadiile inferioare, nu au considerat că au dreptul să reacționeze și să corecteze anumite greșeli.

Cei aflați în stadiul de dezvoltare verde au făcut greșeala să creadă că cei ce nu gândesc ca ei, oprimă sau sunt victime.

Ceea ce nu au reușit să vadă cei din stadiul verde de dezvoltare a fost că cei aflați în stadii inferioare de dezvoltare, spre deosebire de ei, nu vor egalitate, ei trăiesc într-o lume a opresorilor și a victimelor, ei nu vor să fie salvați pentru că ei nu se văd drept opresori și victime.

Acum mii de ani biserica ucidea, spre deosebire de acum, când promovează destul de frecvent bunătatea.

Dar o făcea nu pentru că era mai rea, ci pentru că se afla la un alt stadiu de dezvoltare care nu cunoștea decât astfel de abordare.

Sclavia a existat nu din cauza prezenței opresiunii, ci din cauza stadiului de dezvoltare la care se afla lumea la acel moment ea fiind acceptată atât de stăpâni cât și de sclavi.

Adevărul este că acei oameni care nu sunt în stadiul verde de dezvoltare nu sunt victime și nici opresori. Ei pur şi simplu se găsesc în alt stadiu de dezvoltare.

Oamenii se nasc cu valori diferite și foarte puțini ajung în stadii superioare de dezvoltare astfel că, în lume cca 60% din oameni sunt la stadii inferioare celui verde.

Pentru a ajunge la stadii superioare de dezvoltare este nevoie a se trece praguri și nu toți reușesc adesea oamenii rămânând pentru întreaga lor existenţă ân stadii inferioare de dezvoltare.

Văzându-i pe cei care nu erau de acord cu ei drept victime, cei aflați în stadiul verde au încercat să corecteze asta încercând să îi salveze și să îi condamne pe opresori, salvând victimele și neînțelegând că ei nu au nevoie a fi salvați ci ajutați să crească din punct de vedere al dezvoltării.

Cei din stadiile inferioare de dezvoltare nu dau doi bani pe stadiile superioare de dezvoltare pentru că ei nu înțeleg valorile acestora, pentru ei practic ele neexistând.

Greșeala celor din stadiul verde a fost că tratând stadiile inferioare drept victime și opresori a fost ca și când ar fi tratat pe cineva de o boală inexistentă.

Așadar cura nu este ura față de stadiile inferioare, ci ajutorul dat lor spre a evolua.

Pentru că stadiul verde pretinde că nu e nimeni inferior evident că ei nu pot să îi ajute să crească.

Ei văd realitatea exterioară și anume comportamentul acestor oameni, dar nu percep realitatea interioară ce este dată nu de opresiune, ci de stadiul în care ei se află.

Ei trebuie să înțeleagă clar că cei ce au păreri divergente lor nu sunt oprimați, ci sunt în alt stadiu de dezvoltare.

Omenirea trebuie să înțeleagă că nu e adevărat că nu există adevăr universal, ci că există adevăr ce duce în anumite direcții.

Adevărul este într-adevăr contextual, dar unele contexte sunt universale.

Adevărul trebuie construit prin prisma cunoașterii, trebuie să se facă trecerea de la non-adevăr la mai mult adevăr.

Nu există perspective privilegiate și fiecare stadiu de dezvoltare este adevărat, atâta doar că stadiul superior va conține mai mult adevăr.

Așadar, adevărul parțial din post-modernism nu trebuie negat, ci inclus.

Ținând cont de faptul că oamenii se nasc cu valori diferite și că se opresc la diverse stadii de dezvoltare trebuie să se înțeleagă că acest lucru nu poate fi realmente schimbat.

Ceea ce se poate face este a se pune la dispoziția oamenilor toate mijloacele ce îi pot ajuta să se dezvolte și de asemenea, ținând cont că nu toți pot ajunge în stadii de dezvoltare superioare, toate stadiile să fie incluse.

Stadiile inferioare de dezvoltare nu trebuie ridiculizate, ci trebuie ajutate să se integreze.

Cei ce conduc trebuie să înțeleagă că nu îi poți conduce pe cei pe care îi disprețuiești.

Ideea nu este ca omenirea să accepte xenofobia, rasismul, homofobia, ele trebuie sancționate, însă trebuie a se încerca a nu judeca etnocentrismul celor ce sunt rasiști, xenofobi, etc ca și când ar fi voluntar, ci ca aparținând stadiului lor de dezvoltare.

Ele nu trebuie acceptate ca egale sau corect politic doar pentru că includ adevărul acestui grup.

Din păcate cei aflați în stadiul verde de dezvoltare, respectiv încă în pe nivelul 1 de dezvoltare nu au capacitatea reală de a integra stadiile inferioare.

Pentru aceasta este nevoie a se trece la nivelul superior de dezvoltare- nivelul 2 – nivel integral de dezvoltare umană.

Stadiile înalte de dezvoltare trebuie să înțeleagă că ele transcend și includ predecesorii lor.

Pentru ca stadiul verde să își continue tendința evolutivă trebuie să renunțe la atitudinea ostilă față de stadiile inferioare și să  încerce să le includă.

Și trecerea de la stadiile superioare de dezvoltare ale nivelului 2 va fi posibilă, poate în viitor, dar nu tocmai facil.

S-a putut vedea acum cât de ușor, sub un anumit stadiul de dezvoltare superior, cu abordări nu tocmai bune și sub anumite influențe, s-au activat stadiile inferioare.

Însă, deși acest fapt se poate vedea ca o autocorectare a tendinței de evoluție, evoluția nu se va opri,  ci își va continua mersul.

Se pare că este nevoie de astfel de dezastre întâmplate în lume pentru ca omenirea să își corecteze greșelile și să își reia tendințele ce conduc spre trecerea unor praguri spre noi stadii de dezvoltare.

Această stagnare sau regresie ar trebuie văzută în întreg ansamblul său.

Prin urmare, îmi doresc să cred acum, după ce am citit această carte, că nu e totul pierdut și că omenirea avea nevoie de un imbold spre a se trezi din letargie.

Poate că tot ce se întâmplă nu duce implicit la lipsa oricărei speranțe, ci la reinventarea ei.

Poate că așa cum spunea Ken Wilber ar fi timpul nu să corectăm la nesfârșit visul, ci doar să ne trezim.

 

“Și putem să încercăm la nesfârșit și neobosit să corectăm visul …. sau putem simplu să ne trezim” 

Ken Wilber

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Inainte de a posta orice comentariu va rugam cititi politica noastra de protectie a datelor cu caracter personal

Share