Să faci yoga cu Tina

Să faci yoga cu Tina este o binecuvântare. Și nu glumesc când spun asta. Dar vă voi povesti.

De când cu atacurile de panică și cu palpitațiile, am început să văd viața altfel. Am realizat că oricând, in orice moment se poate sfârși, că este o linie foarte subțire între ființa și neființa.

Și mi-am dorit nespus de mult să fac pentru mine ceva care să îmi aducă pacea. Știu acum că pacea vine din interior și că suntem noi responsabili de cum primim loviturile inerente ale vieții. Că dacă suntem senini, reușim să primim bine și rău deopotrivă cu împăcare.

M-au ajutat sa înțeleg asta multe: lecturile mele, plimbările mele, gândurile pe care am încercat mereu să le alung fără succes.

Pentru a-mi găsi liniștea, am început cu meditația, chiar daca târziu am înțeles că trebuie să fii pregătit pentru a beneficia pe deplin de ea. M-am străduit mult să fiu prezentă fără a putea însă cu adevărat.

Am continuat cu yoga pe care o practic încă de anul trecut. Yoga m-a ajutat atenuându-mi palpitațiile. Am făcut conștiincioasa Yoga cu Adriane, dar apoi am renunțat. Îmi place mult de ea, dar cred că din vina mea, nu am reușit să fiu coerentă în a o urmări.

Târziu am descoperit-o pe Tina și cu modul ei de lucru am fost foarte compatibilă și nu numai că nu pot renunța, dar de abia aștept întâlnirea cu ea pe canalul său de Youtube, Yoga ETC with Tina pentru a practica. După fiecare sesiune de yoga cu ea, oricât de obosită aș porni la drum, sfârșesc revigorată. Nu știu, totul la ea este pace și acea pace mi-o transmite și mie. Îmi place totul la acele ședințe de yoga, înlănțuirea secvențelor, modul în care Tina comunică, zâmbetul său autentic, povețele sale în care mă regăsesc atât de mult, totul.

Dar mai am ceva de spus. Astăzi am făcut pentru a 2-a oara o sesiune de meditație cu Tina. Și pentru întâia oară, am reușit sa fiu prezentă cu adevărat. Am înlocuit în mintea mea alba poartă din sensiunea sa cu poarta bunicilor mei și iarba verde cu gradina de vis a lor. Am pornit timid întâi pe vechile alei, pentru ca apoi să ating cu ochii minții trandafirii altoiți, crinii, garofițele și lalelele. Am coborât lângă apa din fața porții și am stat o vreme acolo, fermecată de frumusețea curgerii ei. M-am întins pe verdea iarbă din spatele casei privind cerul, într-o bine-meritata relaxare.

Vântul îmi bătea ușor prin păr și parfumul florilor era năucitor. Am zăbovit acolo, călăuzită de glasul fermecător al Tinei si am realizat ca pot fi oriunde îmi doresc să fiu privind cu ochii mintii. Gânduri rătăcite plecau din mintea mea precum norii alburii într-o caldă zi de vară.

Am deschis ochii, revenind în prezent și mi-am spus că cu adevărat sunt în locul unde vreau sa fiu, indiferent care este el.

Afară plouă liniștit în această capricioasă primăvară. Pare mofluză vremea, dar eu surâd.

Am reușit să ajung la a 80 zi de yoga din provocarea de 100 a Tinei. Pentru mine, care o viață am fost non-sportivă, e o reușită de necontestat. Fac yoga zi de zi, indiferent cât de ocupată sunt.

Îi sunt recunoscătoare Tinei pentru că a ales să ajute atât de mulți oameni. Îi sunt recunoscătoare Universului că am găsit-o.

Starea mea de spirit s-a îmbunătățit incontestabil. Nu mai am palpitații, nu mai simt anxietatea debilitantă de dinainte de yoga. Totul e mai senin, m-am împăcat cu mine însămi și cu existența întreagă.

Desigur, schimbarea nu se produce de ieri pe azi. Există în mine zbatere si rezistență, uneori lacrimi si căderi în abis. Dar sunt încrezătoare că voi reuși să îmi găsesc pacea interioară.

Nameste!

Thank you TINA from the bottom of my heart!