Negativism

Despre negativism și negativiste persoane aș vrea să vorbesc în acest articol. O fac pentru că mă macină o acută nevoie în acest sens, o fac pentru a mă elibera pe mine, pentru a-mi fi eu însămi profesor întru schimbare și elev sârguincios în același timp.

Pentru foarte mult timp am fost o persoană complexată, destul de puțin optimistă, plină de angoase și de anxietăți.

Și o viață întreagă am luptat pentru a-mi schimba perspectiva asupra mea și asupra vieții. Mi-am dorit aproape cu disperare, știind singur că nu am cum schimba ce se întâmplă în jurul meu, să accept asta și să fiu mai puțin afectată de extern astfel încât să mă pot detașa pentru a-mi găsi pacea.

Cândva credeam că sunt cea mai negativistă ființă din univers. Apoi am înțeles că nu e așa și cunoscând persoane cu adevărat negativiste am încercat să le fiu profesor spre a le aduce pe o calea a liniștii și împăcării.

Mi-a luat ceva timp să înțeleg că acest lucru nu este posibil, că nimeni nu poate schimba pe nimeni, că fiecare se schimbă, dacă o face, la momentul potrivit pentru el și nu pentru că încearcă alții să îi arate calea. Omul e orb la căile arătate de alții, până ce nu își recapătă el însuși vederea, până ce nu este el deschis spre a vedea.

De o vreme, însă, ființa mea a devenit intolerantă la negativismul fără dorință de corecție, negativism care se împrăștie ca o buruiană ce ucide plantele împrejur. Nu îi mai pot face față. Dintr-o dată inima o ia razna, tâmplele mi se zbat și trăiesc o acută dorință de a fugi departe, departe fără a mă uita înapoi.

Și pentru că realizez că arăt cu degetul spre ce nu mi-a plăcut la mine cândva și încerc să corectez încă și că de fapt noi toți suntem una, pulbere de stele rătăcită în univers, am simțit nevoia de a scrie pentru tine, pentru mine, pentru toți cei care se luptă cu negativismul, fie fiind persoane negativiste, fie trăind în pâcla densă a negativismului ce le cuprinde ca într-o pânză de păianjen de unde nu au mai au cum să scape decât, poate cu o atroce determinare.

Dacă învățăm să recunoaștem semnele suntem cu un pas înainte spre evoluția noastră, spre soluționarea conflictelor, soluționare ce ne poate aduce mai apoi pacea.

Și iată am găsit acest articol:

Semnele energiei negative la o persoană

Și despre el vreau să vorbesc mai pe larg mai jos.

Conform articolului:

Energia negativă este compusă din acele gânduri negative din mintea unei persoane ce creează acțiuni și emoții negative. În urma lor, persoanele respective se comportă în mod negativ, iar comportamentul lor creează în jurul lor o aură negativă la care cu greu cineva îi poate face față.

Desigur, noi oamenii suntem expuși energiilor negative, fără să realizăm la început, poate nu realizăm nici că le emitem. Însă la un moment dat acumularea acestei energii negative ne face se ne îmbolnăvim, fie ca receptor, fie ca emitent.

Ar fi câteva semne care ne ajută să identificăm energia negativă într-o persoană.

Ele sunt următoarele

1. O persoană negativă va identifica pretutindeni o problemă și nu, nu va căuta să o soluționeze. Ea este genul care găsește o problemă la fiecare soluție, căutând parcă cu atroce încăpățânare să se afunde în iluzorii necazuri. O astfel de persoană va acuza situații, oameni, timp, natură, oraș, univers pentru tot ce e natural să se întâmple în viața cuiva. Pentru că viața nu e un buchet de trandafiri sau dacă este, conține cu siguranță și spinii. Iar dacă ne plac trandafirii, trebuie să le acceptăm și spinii. Iar dacă nu, există multe alte flori în jur. Aceste persoane vor fi critice în legătură cu orice, mai puțin cu propria persoană. Cu propria persoană nu vor fi critice niciodată, întrucât, având mentalitate de victimă, se vor considera mereu victime ale circumstanțelor și vor refuza să lucreze spre a-și corecta tendința spre negativism.

2.Pe aceste persoane este imposibil să le faci să vadă viața sub o altă perspectivă căci ele nu vor face altceva decât să te aducă pe tine la nivelul lor. Nu contează cât de fericit ai putea fi, ele sunt capabile să demoleze și să sfărâme orice urmă din această fericire, fie prin comportament, fie desființând prin cuvinte obiectul plăcerii tale. Reține că o persoană negativistă nu va face altceva decât să dorească să te facă să te simți la fel de rău ca ea. Și dacă încerci să pari nepăsător, va spune că nu o înțelegi și te va face să te simți vinovat de asta.

3.O astfel de persoană nu tolerează critica pentru că nu tolerează dezamăgirea. Poate trece iute de la afișată iubire la ură față de tine dacă încerci să o critici. O astfel de persoană este în stare să păstreze în memorie o mică dezamăgire peste ani și să o hiperbolizeze în discuția cu tine până când fie te iei cu mâinile de păr, fie consideri și tu un abuz faptul că cineva i-a atras atenția cândva că ar fi bine să își facă patul. Pentru ea este o mare dezamăgire orice, de la faptul că plouă, până la faptul că poate ai întrerupt discuția cu ea pentru că cineva important suna la telefon.

Dacă încerci să îi critici, oricât de constructivă ar fi critica, îți vor răstălmăci în așa fel cuvintele încât vei avea senzația că le-ai vrut cel mai mare rău din lume, atenționându-i să nu se îmbrace ca niște boschetari sau să nu te trateze ca pe un păduche. Ei au întotdeauna dreptate, ești tu cel care ești rău intenționat și vrei să le aduci nefericire. Tot ce le spui, fie și cu cele mai bune intenții este luat drept un atac îndreptat asupra lor și la urmă ajungi tu să mergi ca pe ouă în preajma lor pentru a nu isca furtuni care să tulbure liniștea vieții tale.

4.O persoană negativistă nu își va asuma riscuri. Pur și simplu îi va fi frică să o facă. Ea preferă să stea închisă între 4 pereți așteptând să se întâmple decât să întreprindă ceva spre a își face viața mai bună. Și de ce și-ar asuma riscul de a face ceva când în mintea lor toți sunt răi, societatea e ingrată, nimeni nu îi ascultă, totul este doar suferință, persoanele din jurul lor sunt egocentriste.

5.Sunt ascunse, te pot minți pe față sau ascund totul chiar și în fața evidenței, însă dacă tu încerci să le ascunzi ceva, te descos până când te deșiri pentru că sunt foarte curioase cu privire la tine.

6.O persoană negativistă nu știe ce este aceea recunoștință. Chiar dacă îți va mulțumi, o va face scrâșnit, printre dinți, pentru că de îndată ce ai făcut ceva bun pentru ea, este posibil ca să își amintească că are o altă problemă și să se concentreze pe ea, ignorându-te pe tine cu fapta ta bună cu tot.

Bine, pentru că nu vreau să fie acuzată de plagiat, nu voi mai scrie pe marginea articolului menționat mai sus. Vă îndemn însă să îl citiți neapărat. Nu veți regreta!

Viața e grea, extraordinar de frumoasă, dar incontestabil grea. De aceea pentru a putea să îi faceți față, fie, dacă sunteți în grupul de negativiști, încercați să vă schimbați perspectiva asupra vieții, fie, dacă sunteți în cealaltă tabără, încercați să contracarați negativismul generat de ceilalți prin a vă încărca cu energie pozitivă de oriunde simțiți că puteți.

Nu uitați că pe o persoană negativistă nu o puteți schimba oricât de mult ați încerca. Ea se va schimba la momentul în care simte ea nevoia de schimbare, până atunci în nici un caz.

Împrăștiați pozitivitate împrejur pentru ca norii negativismului să fie spulberați de soarele benevolenței. Știu, e greu, nespus de greu, dar posibil.

Știți cum e, cu cât mai mult pozitivism în lume cu atât dorința de a face bine e mai mare. Negativismul nu are cum duce la ceva bun vreodată.

Închei scrierea mea cu un citat din Menis Yousry:

“Recunoștința este cea mai înaltă formă de inteligență.“

Cred asta cu toată ființa mea. Și nu e vorba de inteligența aceea ce te face să scoți radical, fără calculator, din știu eu ce complicat număr. E acea inteligență care te face senin în fața inerentelor provocări ale vieții.

Recunoștința nu se vinde, nu se cumpără. E la fel a iubirea. O simți sau nu.

Poate de aceea, la acest moment din viața mea mă simt recunoscătoare pentru tot negativismul de care uneori am avut parte în viața mea, fie generat de mine însămi, fie primit ca dar de la alții.

Sunt recunoscătoare pentru că m-a învățat să mă străduiesc să evoluez și să reușesc să nu mă mai las profund afectată de ce nu pot eu schimba.

Până la urmă pesemne că și vorba lui Jiddu Kirshnamurti este  adevărată:

“Trebuie să îți fii propriul profesor și discipol.“

De abia dacă reușești, lumea aceasta, universul, tu, se vor contopi în însăși esența ta dând naștere unei ființe, întregi, nemărginite, libere, incluzive, “observator si observat în același timp“.

Imagine Unsplash

Referință pentru articol- Semnele energiei negative la o persoană