Atingerea

Altfel - Nimic altceva decât un loc altfel, într-o lume în care anormalul ia locul normalului din ce în ce mai mult.

Simone

Simone

Simone de Beauvoir fascinează, intrigă și ridică o multitudine de probleme în scrierea ei.

Când spun în scrierea ei mă refer la toată scrierea ei, dar în special la cărțile scrise de ea pe care le-am citit până la momentul prezent.

Dacă ar fi să descriu modul în care i-am perceput scrierea, aș face-o încercând aceeași simbolistică a ușilor ce se deschid, prezentată de femeia- om de știință Temple Grandin, care suferind de autism a reușit să își depășească fricile comparând obstacolele cu uși ce se deschid  (“Before each of you is a door opening….open it and be saved.”)  și cu scări ce duc către aerul proaspăt ce inundă plămânii celui ce cutează ( “…immediately flooded with relief and joy”.).

Simone de Beauvoir a fost cu certitudine o deschizătoare de porți închise și citind-o am senzația și eu că uși iluzorii s-au deschis una câte una în fața mea.

A fost “Memoriile unei fete cuminți”, roman autobiografic, în care Simone povestește primii săi ani de viață, temerile și puterea, trecerea de la teism la ateism, reușitele intelectuale, modul în care vede lumea, în care iubește și se consideră iubită, diferența dintre așteptări și realități.

Simone a fost altfel într-un mod special și am înțeles acest fapt de la primele pagini de carte citite în care imaginația ei nelimitată îi permite să își afunde lingura “într-un apus de soare”.

Modul în care își percepe condiția de femeie într-o lume a bărbatului este diferit de modul în care femeile în general tind a se percepe pe ele însele.

Ea recunoaște că, din cauza faptului că femeia este considerată din start inferioară, pentru ca ea să poată respecta un bărbat, acesta trebuie să îi fie egal iar pentru ca ea să îl perceapă drept egal acesta trebuie să îi fie în fapt superior.

Evident că se referă la superioritatea din punct de vedere intelectual, Simone fiind ea însăși un copil superdotat și o femeie geniu.

Găsește această superioritate a minții la Sartre, pe care nu îl părăsește niciodată, în ciuda faptului că iubirea lor, prietenia lor de o viață este liberă, total lipsită de constrângerile stabilite de mințile oamenilor obișnuiți.

Ea spune de altfel în carte că în momentul în care l-a cunoscut pe Sartre a știut că îi va fi mereu alături.

Dar cartea ei de referință rămâne cred  “Al doilea sex”, carte ce naște controversata idee că femei nu ne naștem ci devenim.

Cartea nu este foarte facil de citit, însă prezintă femeia așa cum este văzută din istorie până în prezent și din copilărie până la bătrânețe, prezintă modul în care deși nu i s-a permis să evolueze în același ritm cu bărbații, fiindu-i negat accesul la educație și cunoaștere, i s-au reproșat ulterior simplitatea și iraționalitatea.

Bărbații sunt cei ce crează zeii, în viziunea lui Simone de Beauvoir, iar femeile sunt cele ce îngenunchează în fața lor proslăvindu-i.

Femeia îl iubește pe bărbat ca pe un zeu și dacă nu-l are își canalizează întreaga energie pe misticism.

Cartea prezintă copila și adolescenta, fata ce urmează a deveni femeie, deflorarea femeii și femeia frigidă, femeia singură, măritată, femeia mamă și cea care alege alte opțiuni sexuale, narcisista și tirana, femeia umilă și cea capabilă de a rupe lanțurile smereniei impuse.

Atâta vreme cât va fi obiect și nu ființă, femeia va vedea viața prin prisma neputinței ei de a se ridica la nivelul capacităților sale.

Dar din momentul în care reușește să se perceapă ca și ființă și nu ca și obiect, porțile se vor deschide în fața ei și viitorul îi este altfel decât cel predestinat prin dogme perpetuate din istorie.

În “Femeia sfâșiată”, care este ficțiune, Simone de Beauvoir prezintă tipologii ale femeii obiect, orbite de dorință și de neputință, femei ce acceptă compromisuri pentru a fi, femei nefericite prin propria alegere.

Se spune că, atunci când judecăm noțiunea de liber arbitru, este bine să analizăm situația în ansamblul ei.

Se spune că acele cărți ce ne dau sfaturi motivaționale sunt false întrucât nu toți reușesc și întrucât oricât de libere ne considerăm alegerile, ele sunt condiționate de ceea ce am devenit din cauze externe de mediu și de educație sau de o personalitate în care pe scara lui BIG5 predomină emoții și sensibilități și nu curaj și încredere.

Însă nimic nu ne poate împiedica pe noi, oamenii, să nu permitem nimănui să ne restricționeze evoluția, condiționând-o într-un fel sau altul.

Suntem liberi să gândim cu propriile noastre minți și să ne fim proprii nostri stăpâni.

Simone de Beauvoir a fost și cred că va rămâne pentru multă vreme în conștiința noastră, cea care a deschis porți spre emanciparea femeii.

Mai rămâne doar ca ea, femeia, să aibă puterea și determinarea să pășească dincolo de ele și conștient să își găsească absolutul în relativitatea momentului.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Inainte de a posta orice comentariu va rugam cititi politica noastra de protectie a datelor cu caracter personal

Share