In memoria MD
December 26, 2020
Mansarda gândurilor Îmi doream o mansardă, o mansardă în care să stau, cernându-mi gândurile și așternându-le mai apoi pe hârtie. Singurătatea e cea care permite gândurilor să se releve altfel decât în permanentă mișcare, să se arate nefragmentate, curate, într-o lină, nezbuciumată curgere. Așa credeam. Read more…
December 25, 2019
Se spune că speranța nu moare niciodată. Ei bine, nu e deloc așa. Uneori murim o dată cu ea, alteori ea moare prima lăsându-ne, ființe mutilate, călătoare către nicăieri, pe drumuri de nimeni știute. Și călătorim așa, sfârșiți, fără a mai putea crede că vreodată Read more…
November 13, 2019
Frânturi de amintiri se ivesc în mintea mea, în cele mai ciudate momente, uneori nelasându-mă să îmi fac treaba, alteori, iţindu-şi căpşorul sentimental sau furios în miez de noapte şi trezindu-mă din somn. Dorul mă cuprinde, când îmbrăcându-mă ca o plapumă caldă, când strângându-mi fiinţa Read more…
January 2, 2016
Știai ca pedeapsa mea este tăcerea. Și tăceai precum demult îmi vorbeai. Mi-era dor de vorba ta ca de o îmbrățisare, dar o pierdusem și pe ea și îmbrățisarea. Nu stiu exact dacă le pierdusem deodată, pe peron de vis neîmplinit sau pe rând. Am fost Read more…
November 24, 2015
După o noapte de insomnie, gândurile mi s-au așezat mai ordonate în sertarele minții. Sunt copleșită de amintiri, ca de iubire și zâmbesc dimineții parcă mai odihnită ca niciodată. Îmi încep ziua, nu făcând planuri peste planuri, ci deschizând sertarele de unde gândurile se transformă Read more…
