Am vrut a scrie, acum în prag de maturitate, pentru tine. Am vrut să ai darul cuvintelor mele, căci …

Durere resimțită, acut, ca și când cineva ar înfige cuțitul în mine și l-ar roti fără milă. Nu îmi d…

Cuvintele erodează suferințele, Precum râurile malurile. Îmbunează tăcerile nepăsărilor Cu care ni s…

Stele, licurici cerești, luminează penelul și cuvintele se aștern, ca dictate, pe străzi drepte sau …

Uneori frumusețea nu se poate povesti, ea trebuie înfățișată în subtilul ei, surprinzându-i amănunte…

Mergând agale pe străzi și pierdută în mintea mea, am simțit prezența mamei. Deși încerc să trăiesc …

Primăvară târzie sau poate vară. Mergem de mână, el, bunicul meu și eu, o fetiță de câțiva ani. Căut…

În 2010, în 29 decembrie, mama pleca în altă lume, o lume care poate o înțelegea așa cum avea ea nev…

Trei nuci, într-un pui de copac, plantat anul trecut în iulie. Nu două, nu una, nu patru, ci trei nu…

În 22 spre 23 iulie, noaptea, Zuzu, ființa pe care am prețuit-o mai mult decât o pot exprima cuvinte…

Nu fac un secret din faptul că mă simt mult mai bine în prezența animalelor decât în prezența semeni…

În decembrie 2010, între Crăciun și Anul Nou, mama murea, după o lungă suferință. Boala de care sufe…

Îmi doream o mansardă, o mansardă în care să stau, cernându-mi gândurile și așternându-le mai apoi p…

Se spune că speranța nu moare niciodată. Ei bine, nu e deloc așa. Uneori murim o dată cu ea, alteori…

Dacă ne-am născut cândva, suntem datori cu o moarte și cu siguranță într-o zi moartea va veni și ne …

Știai ca pedeapsa mea este tăcerea. Și tăceai precum demult îmi vorbeai. Mi-era dor de vorba ta…

După o noapte de insomnie, gândurile mi s-au așezat mai ordonate în sertarele minții. Sunt copleșită…

Am visat-o sau poate doar mi-am amintit-o din istorii de copilărie pe ea- grădina sufletului meu-gră…

Om regăsit în capturi de istorie, personaj funebru al propriei vieți, Căutând fără să știe înțelesur…