Teoria conspirației
November 1, 2021
Teoria conspirației
Este teoria care explică un eveniment sau un set de circumstanțe ca rezultat al unui complot gândit de conspiratori puternici (definiție Merriam-Webster) sau după cum spune Wikipedia o explicație pentru un eveniment sau o situație care invocă o conspirație a unui grup sinistru și puternic adesea din motive politice atunci când alte explicații sunt de fapt mai probabile.
Cât de vechi sunt aceste teorii ale conspirației. Cât de periculoase au fost și sunt ele
Acestea nu au apărut acum, ele au secole în spate, dar din păcate în ultima vreme, cu creșterea utilizării mediilor sociale, s-a constatat o proliferare a acestora.
Am putea zice că nu sunt periculoase, că fiecare poate să creadă ce vrea, dar nu e chiar așa.
Dacă să zicem teoria pământului plat poate nu face rău nimănui, teoriile cu privire la faptul că nu există o pandemie sau că vaccinul cauzează sterilitate sau că modifică ADN-ul cu siguranță fac mult rău.
O văd la mine în țară, în ultimele zile, văd cum mor oamenii în spitale, văd și cum din păcate credințele în teorii ale conspirației nu pier nicidecum atât de ușor precum mor oamenii din cauza lor.
Așadar teoriile conspirațiilor sunt periculoase și puterea lor de proliferare nu trebuie niciodată subestimată.
Din cauza lor, boli eradicate au reapărut, din cauza lor nu se pot lua cu ușurință măsuri împotriva încălzirii globale și exemplele pot continua.
Cum arată profilul omului ce crede în teorii ale conspirației.
S-au făcut numeroase studii, pe diverse eșantioane, în diverse părți ale lumii, studii cu privire la profilul omului ce crede astfel de teorii, studii pe care eu le voi menționa la sfârșitul articolului. Ar fi bine a fi citite, pentru că sunt extrem de interesante.
Profilul omului ce crede în astfel de conspirații se poate construi în urma acestor studii și el arată cam așa:
Oamenii care cred în conspirații tind să fie suspicioși, excentrici, să se simtă speciali, dar marginalizați de societate, narcisiști și cu o tendință de a vedea lumea ca pe un loc periculos.
Ei sunt acei oameni care detectează șabloane cu semnificație acolo unde de fapt ele nu există.
Știința a denumit personalitatea celui ce crede în conspirații ca fiind o personalitate de tip schizotip.
Oamenii care au personalitate de acest tip au tendința de a judeca o propoziție fără sens ( vă amintiți acel deepity) drept profundă.
Dar haideți să vedem care ar fi cele 7 trăsături ale gândirii conspiraționiste:
- Contradictorie;
- Extrem de suspicioasă;
- Nefastă;
- Înclinată spre a crede că ceva trebuie să nu fie în regulă;
- Gândire de victimă persecutată;
- Imună la dovezi;
- Gândire care reinterpretează totul.
Cei ce cred în conspirații văd lucrurile cam așa:
- Guvernul este groaznic;
- Există o forță de dimensiuni mici, secretă, foarte puternică ce controlează lumea;
- Există o amenințare asupra libertății și sănătății oamenilor;
- Se vrea controlul informațiilor.
Cei ce cred în conspirații sunt înclinați spre gândire intuitivă și nicidecum critică.
Ei au abilități de reflecție cognitivă foarte reduse, neputând a-și inhiba gândirea intuitivă spre a se putea baza pe gândire analitică.
S-a demonstrat că există o corelație între gândirea celor ce cred în conspirații și educație. Nu, ei nu sunt proști însă din cauza modului în care s-a făcut și se face educația la noi, uneori și în lume, acestor oameni le lipsește capacitatea de a discerne între informația veridică și non veridică și deși ei consideră că au o gândire critică extrem de bună nu prea e deloc așa.
Adesea cei ce cred în conspirații au un nivel ridicat de paranoia interpersonală și o nevoie mare de autonomie, de așa zisă libertate.
De regulă ei sunt înclinați spre ideologii tradiționale sau conservative.
De regulă cei ce cred într-o teorie a conspirației au tendința de a crede în mai multe.
În special cu privire la actuala pandemie s-a demonstrat că cei ce cad în plasa teoriilor conspirațiilor sunt de regulă tinerii, cei mai puțin educați, cei cu nivel de religiozitate mare, cei care nu prea au de a face cu știința ( asta ca să nu zic cei care nu cred în știință pentru că știința oricum e adevărată fie că credem sau nu în ea) și cei ce își iau informații nefiltrate de pe medii de socializare. Uneori se ajunge chiar la blamarea științei și asta nu ar fi nimic dacă cei ce blamează nu s-ar vrea și ei a se crede oameni de știință.
Problema e că aceștia, neavând un discernământ clar asupra a ce e adevărat și ce e fals, vor partaja informație falsă drept veridică și acest lucru va duce la răspândirea știrilor false și a conspirațiilor. De ce se întâmplă aceasta? Pentru că cei ce au cu adevărat gândire critică au tendința de a verifica informația, de a-și pune întrebări, fără să o partajeze fără discernământ, pe când ceilalți o partajează fără a căuta să îi verifice veridicitatea și de aici proliferarea informației false precum cancerul în organism sau precum lichenii ce atacă pădurea.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirațiilor
Oamenilor nu le place să creadă că de fapt trăiesc într-o lume în care nu prea sunt în control așadar mai ales în vremuri de criză, în care oamenii sunt și mai lipsiți de putere decât oricum sunt de obicei găsesc scurtături de gândire care să le dea senzația de putere, de control.
Știm că asta fac oamenii mereu, pentru că o demonstrează credințele în magie, în astre, în zei și așa mai departe. Gândirea magică e cea de care au nevoi mulți pentru a putea merge înainte. Și de aici până la a crede în teorii ale conspirației nu e decât un pas sau poate nu este nici acela.
Așadar, cercetătorii au sugerat că există multe motive pentru care oamenii cred în teorii ale conspirației și le-au grupat cumva luând în considerare 3 factori declanșatori:
- Nevoia de a înțelege și nevoia de consistență- nevoie epistemică;
- Nevoia de control- nevoie existențială;
- Nevoia de a se simți speciali- nevoia socială.
Motive ce apar din nevoia epistemică
Atunci când lumea pare periculoasă și haotică oamenii vor să înțeleagă ce se întâmplă, să înțeleagă clar, aici și acum. Iar știința nu le poate da răspunsuri imediate de multe ori, căci ea se bazează pe dovezi, pe cercetări, cu rezultate ce pot părea uneori contradictorii pentru o minte neobișnuită cu modul său de a funcționa. Însă teoriile conspirațiilor da, pot da răspunsuri imediate, nereale ce-i drept, dar care satisfac nevoile unor oameni.
Teoriile par să ofere explicații și cu cât abilitățile analitice vor fi mai reduse și rezistența la nesiguranță mai redusă oamenii vor avea tendința de a le crede, pentru că le dă asigurare că totul va fi bine, că pericolul nu există sau e mult mai mic decât cel expus, că totul e doar un teatru ieftin. De aceea mor oameni în spitale și cei ce cred în conspirații se amuză. Nu pentru că sunt malefici, ci pentru că ei chiar cred că oamenii nu mor cu adevărat, că e o păcăleală de 1 aprilie. De asemenea intervine și prejudecata de confirmare, pentru că oamenii au tendința clară de a selecta doar acele teorii care le reiterează credințele deja existente.
Aici am greșit eu, mărturisesc, când am crezut că este imposibil ca oamenii să nu se educe prin internet, când există atât de multă informație disponibilă, acces la studii științifice aproape gratis de cele mai multe ori. Dar din cauza prejudecății de confirmare, oamenii nu le vor căuta pe acelea, ci vor căuta doar acea informație care le întărește convingerile deja existente, deja formate.
Motive ce apar din nevoia existențială
Oamenii când se îndreaptă spre teorii ale conspirației se simt mai în siguranță, mai în control. Astfel îndreptarea către astfel de conspirații reprezintă pentru unii un mecanism de apărare împotriva anxietății. Normal că pentru unii oameni e mai ușor să creadă că nu există virusul decât să conștientizeze că există un vaccin care își cunoaște limitele, care nu e perfect, dar e singurul ce acum ar putea duce la oprirea pandemiei. Pentru ei e mai bine să creadă că nu există pandemie decât să lupte cu un inamic invizibil și extrem de perfid cu mijloace deși dovedit eficiente, imperfecte. Nu contează că mor oameni în jur. Își spun că mureau oricum sau că nu au murit de boală. Bineînțeles că efectele sunt dezastruoase pe termen lung, dar pe termen scurt, unii oameni se simt bine așa în bula lor nerealistă care îi apără de anxietate.
Motive ce apar din nevoi sociale
De regulă aceste motive sunt găsite de cei care se consideră victime, ostracizați, neînțeleși, mereu în opoziție. Crezând în teorii ale conspirației sau chiar inițiindu-le dintr-o dată se simt eroi împotriva unui inamic fie el și inexistent în fapt. Este ca un mecanism de apărare, un booster al stimei de sine. A-i blama pe alții sună reasigurator. De fapt nu e un destin potrivnic, ci cineva a complotat asta mereu. De aceea adesea cei ce partajează conspirații au un profil narcisist, ei ca indivizi și grupurile în sine. Sunt total lipsiți de empatie cu privire la ce faptele lor ar putea genera. Grupul lor este mai bun, astfel simt ei. Dovadă că la noi în țară există și eroarea aceasta de logică despre care am vorbit într-un articol anterior cum că dacă credem mulți înseamnă că e adevărat.
Cum să oprim proliferarea teoriilor conspirației.
Nu este deloc ușor a se opri răspândirea lor. Conspiraționiștii vor găsi mereu soluții să se strecoare, de la a crea conturi false pe social media pentru a răspândi informație până la a schimba denumiri de elemente intrate în teorii spre a opri motoarele din a le bana. Ca să nu mai vorbim că oricum rețelele de socializare care trăiesc din click-uri nu au interes să blocheze conturi. O vor face, poate cu raportări multiple, dar adesea conspiraționiștii vor scăpa precum scapă celulele canceroase chimioterapiei și vor prolifera răul.
Poate că unii dintre cei ce cred în conspirații se vor lăsa convinși de realitatea științifică. Greu însă. E nevoie de multă muncă, întrucât adesea credințele distorsionate li se vor întări în fața dovezilor ce arată că ce cred nu e deloc așa.
Ei nu trebuie luați în derâdere, trebuie să li se arate empatie, să li se vorbească frumos. Trebuie ca cei ce nu cred în conspirații să știe că de modul în care acestor oameni li se va schimba sau nu percepția distorsionată asupra unei realități depinde viața unor oameni sau chiar viitorul omenirii.
Cred că și mediile sociale ar trebuie să facă mai mult în sensul opririi dezinformării. Cred că și guvernele ar trebui să lucreze la asta.
Dar eu sunt prea mic pentru un război atât de mare.
Însă trebuia să scriu. Pentru că mereu caut a înțelege. Pentru că nu cred că oamenii sunt atât de răi, cred doar că unele decizii le iau inconștient, neînțelegând adesea cum stau lucrurile.
Aștept să mă trezesc din coșmarul unei realități atât de distopice. Și cine știe, poate cândva vom reînvăța să ne iubim semenii, să ne pese de ei, să le vrem cu adevărat binele, chiar și atunci când nu îi înțelegem pe deplin sau poate chiar împotriva voinței lor.
Am scris acest articol folosind următoarele surse bibliografice:
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2021.646394/full
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2021.643568/full
https://www.verywellmind.com/why-people-believe-in-conspiracy-theories-4690335
https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/0963721417718261
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6282974/
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/ejsp.2796
https://www.climatechangecommunication.org/wp-content/uploads/2020/03/ConspiracyTheoryHandbook.pdf
