Adevărul iluzoriu
October 20, 2021
Mă zbat de ceva vreme, citind pe rețele de socializare, să înțeleg cum funcționează mintea umană. Și nu pot. Cred că nu mă duce capul.
Am citit o mulțime de cărți despre erori de logică, cum ar fi spre exemplu asta, însă ceea ce se întâmplă în ultima vreme mi se pare de domeniul fantasticului.
Date, statistici, documente întregi scrise de oameni de știință, cu dovezi incontestabile, sunt ignorate și sunt luate în considerare bălării.
Desigur, mă veți contrazice zicându-mi că nu e adevărat, că pe lângă actori de carton sau cântăreți de 2 lei, mai scriu și oameni de știință.
Scriu, dar realitatea este că adevărul nu poate fi decât științific și dovezile științifice sunt dovezi doar atunci când studiile converg spre același lucru. Dacă nu, nu e adevărat. Degeaba scriu pseudo oamenii de știință pagini întregi în care nu spun nimic, în care nu prezintă reale date, revizuite și analizate.
Dacă se găsește câte un pseudo om de știință ca Andrew Wakefield cel ce a spus că vaccinul cauzează autism, dar al cărui studiu s-a dovedit, fără putință de tăgadă că e fals, naiba știe de ce oamenii îl cred și apoi oricâte dovezi ar fi aduse că nu e așa, nimeni nu mai crede. Știu, știu, este vorba despre prejudecata de confirmare. Dar totuși, dacă tot le place oamenilor să se uite zi lumină la media și pe ecrane de telefon, nu ar fi bine, doar așa pentru o schimbare, să citească și ce este real și dovedit.
Nu, nu scriu oameni de știință lucruri false. Aceia nu sunt oameni de știință, poate au fost, dar nu mai sunt. Nu înțeleg ce agendă au, dar au.
Oamenii de știință lucrează cu dovezi clare, își admit erorile, refac ceea ce nu e perfect, nu se tem de critica constructivă.
Sunt pseudo-oamenii de știință cei ce scriu prostii sau așa numitele deepity.
Dar să vedem ce este deepity.
Termenul ii este atribuit lui Daniel Dannet și se referă la o afirmație ce pare profundă, dar de fapt este trivială sau falsă.
Am constatat că pseudo oamenii de știință scriu și scriu articole lungi în care nu spun nimic de fapt, dar îndeamnă la supunere într-un sens. Vouă nu vi se pare bizar?
Nu vreau să mă lungesc. Cred că o să mă și opresc din a scrie despre subiect. Că de fapt nici nu știu ce m-a apucat.
De ce acest articol?
Fiindcă o mulțime de oameni par să facă o greșeală de logică grozavă.
Dacă 80% credem asta, păi e adevărat.
NU E!
O mulțime de oameni cred că pământul e plat. Mulți, extrem de mulți, țin conferințe, fac filme deepity, scriu articole la fel de deepity, dar al dracului pământ tot sferic sau mai degrabă elipsoid e. E tot așa cum îl știm și e simplu de dovedit. Nu trebuie să crezi. Poți să observi.
E o mare greșeală de logică să ne imaginăm că dacă noi credem ceva e și adevărat.
De fapt, realitatea este alta. Realității nu îi pasă de credințele noastre.
Știința este adevărată indiferent dacă cineva crede sau nu că e.
The good thing about Science is that it’s true, whether or not you believe in it.
Dar să vorbim despre credințele oamenilor.
Ce li se întâmplă la mulți acum este efectul de adevăr iluzoriu ( illusory truth effect) sau efect de validare sau de reiterare.
Ei nu realizeză că au picat în plasa de a credea o informație falsă doar pentru că a fost iterată și reiterată de multe ori. Așa funcționează creierul nostru. De regulă nu prea are discernământ și se bazează pe wow, pe emoție, mai ales în situații de criză.
Așadar, pentru mulți familiaritatea este mai presus de orice raționalitate.
Și ce se întâmplă acum în jurul nostru este cea mai clară dovadă a acestei greșeli de logică.
Pe acest efect iluzoriu se bazează cei ce răspândesc false informații și uite că au câștig de cauză. Oamenii aleg monștri la conducerea țărilor sau mor cu zile, dându-și ultima suflare crezând în mondiale conspirații. Este foarte trist.
Știința nu e perfectă. Niciodată nu va fi. Dar cu toate greșelile ei, cel puțin se bazează pe date, nu pe povești. Nu trebuie să crezi în știință. Trebuie doar să ai rațiune, să analizezi date și să înțelegi. Atât de simplu. Sau nu?
Îmi pare extrem de rău, de ce se întâmplă în jurul meu.
Eu nu știu ce e de făcut.
E clar că trebuie făcute studii pe acest subiect și e și mai clar că trebuie luate măsuri. Poate pentru acum e prea târziu. Dar măcar trebuie luate măsuri pentru mai târziu, ca să nu se mai întâmple niciodată așa ceva.