Vreau să vorbesc despre acest concept de oneness în consultanță.
Ce este acest concept de oneness?
Conceptul de „oneness” (singularitate, unitate) descrie ideea fundamentală că, la un nivel mai profund, totul în univers este interconectat și face parte dintr-un întreg mai mare, fie că este vorba despre o unitate spirituală, o singură sursă divină sau o legătură intrinsecă în natură. Acest concept se opune percepției comune a separării bazate pe diferențe fizice, sociale sau culturale și poate fi o practică spirituală ce implică recunoașterea acestei legături universale pentru a promova transformarea personală și schimbarea lumii ( generat AI).
De ce oneness în consultanță? Să mă explic.
În ultima vreme caut să evoluez, să ajung la o evoluție a conștiinței mele care să îmi permită să îmi găsesc pacea și să accept tot ce poate părea neacceptabil, privit sub alt unghi.
Am început acest drum cu mulți ani în urmă și nu vreau să mă opresc niciodată, cât va fi să fiu în viață.
În De-ale consultanței am scris multe dintre pățaniile mele de-a lungul celor 19 ani de consultanță. Poveștile pot fi citite aici.
Am tânjit după liniște și după audituri externe în care munca să fie respectată. Îmi admit greșelile, sunt departe de a fi perfectă, dar și sistemul este imperfect, mai ales la început, iar el trebuie să se îmbunătățească continuu, indiferent după ce standard se face certificarea, indiferent de organizația unde se face certificarea.
M-am lovit atât de des de ziduri: de zidul firmei care crede că dacă plătește un consultant, este exonerată de orice participare; de zidul auditorului extern care are, de regulă, firma proprie de consultanță și orice alt consultant este considerat persona non grata și trebuie „tăvălit” bine pe parcursul auditului; de zidul intransigenței în fața evidenței – și exemplele pot continua.
Multă vreme am căutat să înțeleg de ce trebuie să se întâmple asta, de ce auditorii nu pot fi prietenoși, de ce nu doresc să aducă plusvaloare organizației, în loc să se lege compulsiv de un cod sau de locul în care se găsește un text sau un document care acoperă fără echivoc o cerință și exemplele pot continua.
Acum nu mai vreau să înțeleg. Nu cred că sunt capabilă să fac asta. Și mai cred că încercând asta mă poziționez pe poziție de victimă.
Iar eu NU sunt o VICTIMĂ. Cunosc standardele, știu să realizez un sistem integrat, am multe audituri la activ și îmi place de mor să confecționez sisteme neredundante, cu informație concisă și trimiteri exacte.
Sunt deficitară acum și mereu voi fi la partea de legislație. Noroc cu inteligența artificială, care cred că nu peste mult timp va construi singură sisteme – și să văd atunci cu cine se mai ceartă auditorii externi.
Așadar, revin la conceptul de oneness, care spune că totul în univers este interconectat. Poate, metabolizând acest concept, voi înțelege că sunt una cu planta din natură, dar și cu auditorul ce pare să nu poată sau să nu vrea să înțeleagă mare lucru din ce se întâmplă în jurul lui, fiind închistat în preconcepte și în dogme din care nimeni în lume nu îl poate scoate. Acceptând asta, înțelegând că nu suntem separați, îmi va fi mai ușor să trec peste auditurile externe conduse de astfel de auditori, fără să mă cuprindă o greață imensă, încă dinainte de a-i cunoaște, numai la gândul că este posibil a fi așa. Căci da, poate imaginându-mi că așa vor fi, îi și atrag astfel. Știți voi – fulfilled prophecy.
Să fim înțeleși. Am întâlnit nenumărați auditori extraordinari, de-a lungul celor aproape 20 de ani de consultanță și le sunt profund recunoscătoare pentru toată cunoașterea pe care o am de la ei. Le sunt recunoscătoare pentru că au adus plusvaloare organizațiilor, dar, mai presus de asta, pentru că au știut a fi permanent OAMENI .
Le sunt recunoscătoare și celor ce sunt altfel – din păcate, mult prea mulți. Le sunt recunoscătoare pentru că mă învață cum să nu fiu niciodată în viață, chiar dacă eu sunt ei, plantele din grădina universului și una cu tot universul.
Am ales să vorbesc despre acest concept de oneness în consultanță pentru că știu că el este cel care mă ajută să merg mai departe, ori de câte ori am de-a face cu lumea aceasta. Și aleg să o văd altfel, să văd frumosul, chiar dacă uneori pare ascuns, în fiecare gest altfel, să fiu recunoscătoare pentru el și pentru toți oamenii ce îmi sunt lecții de viață sau binecuvântări.
Credeam că nu îmi mai doresc să particip la audituri de certificare. Dar o voi face. O voi face cu obstinație și cu acceptare. O voi face pentru că știu ce știu și cine sunt. Nu îmi pasă ce crede organizația, unde fac consultanță, după ce auditorul mă face cu ou și cu oțet. Nu îmi pasă pentru că a mea cunoaștere nici auditorul și nicio organizație din lumea asta nu o poate lua. Auditorul poate contesta o diplomă – e dreptul lui – însă mintea mea rămâne, neîntinată. Asta cu diploma am văzut că e o moda. O sa pun în aici unele dintre diplomele ce mi-au fost contestate. Una dintre ele e chiar cu privire la un curs post universitar si doar pentru ca nu scria exact standardul pe ea, deși cursul, evident a fost făcut după acel standard. Cealaltă mi-a fost contestată pentru că dovedea că am făcut curs de upgrade, de trecere de la standardul vechi la cel nou. Ce gândire retrogradă trebuie să ai ca să nu înțelegi că un curs de upgrade nu te ia de la 0 (că e de actualizare), ci consideră că ai cunoștință despre standardul anterior și te ajută să înțelegi tranziția la noul standard. După logica contestatarului, de fiecare dată când apare, de exemplu, ceva nou în domeniul matematicii, cei ce sunt specialiști în matematică, ar trebui să înceapă studiul cu abacul. Înțelegeți absurdul situației?
La nivel mental pot înțelege că este în fapt o tehnică a auditorilor nesiguri pe ei: dacă nu reușesc să te domine prin standard, încearcă să te lovească sub centura, asta dându-le iluzia de autoritate. Dar la nivel uman nu pot înțelege.
Simt compasiune pentru cei ce își varsă frustrările asupra celor din jur. Îmi pare rău că sunt prinși în joase energii negative și îi mulțumesc Universului că acestea pe mine nu mă mai pot atinge. Sunt recunoscătoare pentru că pot scrie – e debușeul meu, sunt eu.
Doar atât mai spun înainte de încheiere: că, atâta vreme cât un auditor extern îmi explică că, în conformitate cu noul standard ISO 9001:2015, este obligatoriu să avem Reprezentant al Managementului și că organizația/consultantul trebuie să scrie în dispoziții și fișe de post ce scrie în acest standard la reprezentantul managementului – într-o lume normală, nu utopică, nu ideală – cunoașterea sa demonstrată de diplome nu o egalează pe a acelora a căror diplome le contestă. A și da, organizația despre care vorbesc avea numit reprezentant și da, în dispoziție este scris ce trebuie să facă un reprezentant al managementului pentru că știu ce scrie în noul standard la clauza 5.3.
Revin la oneness – suntem una, nu există separare între noi, între toți există o legătură universală, de nezdruncinat. Totul începe cu fiecare dintre noi, de la fiecare începe schimbarea, din a nu se lăsa afectați de frecușuri, din a aprecia și ce nu se poate aprecia, din a dizolva granițe, din a privi totul sub alte lentile și din altă perspectivă.
Ei – cei demni, cei buni, cei adevărați – se contopesc într-un mix ciudat cu ei – cei răi, frustrați, mici. În ecuația generală însă, eu și ei, de toate felurile, suntem un tot.
Mulțumesc!
feature image Unsplash
