Atingerea

Altfel - Nimic altceva decât un loc altfel, într-o lume în care anormalul ia locul normalului din ce în ce mai mult.

Furtuni si soare

Furtuni și soare.

Adesea furtunile sunt hormonale, fără un real fundament în întâmplările din viața de zi cu zi.

Și totuși, am senzația că sunt covârșitoare. Dar și când e soare!!!! Aproape că am am nevoie de protecție ca să nu mă prăjesc prea tare!

Am primit în dar iubire. Sunt o norocoasă fiindcă în fapt o primesc în dar în fiecare zi chiar și când e asezonată cu furtunile hormonale în vigoare.

Însă acum iubirea s-a tranformat în creativitate și creativitatea a născut o inima ce parcă bate. De fapt chiar bate prin cuvintele alăturate.

Cuvintele sunt private, nu le voi posta aici, dar reprezintă darul cel mai de preț pe care o mamă și-l poate dori de la copilul său adolescent.

Sunt atât de multe amintiri:

  • primul surâs;
  • primul cuvânt;
  • primii pași;
  • prima lacrimă;
  • prima ceartă;
  • îmbrățișări;
  • cuvinte, atât de multe cuvinte.

Sunt multe amintiri, dar și multe uitări.

Uneori mă întreb de ce nu putem păstra în gând tot ce este important.

Păstrăm ce e de neuitat, dar de neuitat sunt toate momentele petrecute cu oameni dragi și totuși unele momente de neuitat se transformă din păcate în uitare.

Poate că așa e să fie, poate că și uitarea își are în fapt rolul și rostul ei.

Nu știu când au trecut anii și cum; ani frumoși și daruri fără de preț.

Sunt fapte ce vorbesc cât o mulțime de cuvinte, sunt gesturi care sunt menite a trăi veșnic în amintiri și dincolo de ele.

Credeam până mai ieri că:

Nu exista jumătăți de măsură în tristețe,

Că jumătățile de măsură sunt doar în bucurii.

Și totuși uneori bucuria te cuprinde întreagă, mult mai complexă și mai completă decât orice durere. Te ia în brațe și ți se dăruiește întreagă și fără inhibiții.

Dar vorbesc prea mult, fără să spun mai nimic în fapt. Așa e felul meu.

Ideea e însă simplă:

Am primit cel mai frumos cadou din lume de la copilul meu. Este cadoul creației. Este cadoul perfect ce face să vibreze eternitatea întreagă într-un singur moment.

Cine spunea că perfecțiunea nu există sau că imperfecțiunea nu poate fi pur și simplu perfectă?

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Inainte de a posta orice comentariu va rugam cititi politica noastra de protectie a datelor cu caracter personal

Share