Atingerea

Altfel - Nimic altceva decât un loc altfel, într-o lume în care anormalul ia locul normalului din ce în ce mai mult.

Speranta

Povestind cu un drag prieten, am ajuns sa vorbim despre speranță și astfel să concepem câte un scurt eseu pe această temă, a speranței.

Pentru mine tema a fost o provocare și am speranța că, atunci când mi-am așternut pe virtuala hârtie gândurile, nu am comis o imprudență și că joaca cuvântului este aici pentru plăcere și nu pentru a fi luată mult prea în serios.

Așadar:

Speranța este puntea dintre dorința arzătoare și realizarea acesteia, este miracolul care face din imposibil, posibil, este motorul vieţii care ne permite să mergem înainte și este lumânarea ce păstrează flacăra celorlalte candele vie, este singurul lucru in lume ce nu trebuie să piară niciodată pentru că fără speranță suntem pierduți.

Când Pandora a deschis cutia, eliberând răul în lume, speranța a rămas închisă în cutie.

Eu însă prefer acea variantă a legendei în care speranța reușește și ea să se elibereze și să cutreiere liberă prin lume, pentru că ce am fi noi fără ea?

Speranța este prețioasă fiindcă ea poate muta munți întru triumful viselor noastre.

Speranța este motivația ce nu ne permite să renunțam niciodata.

Dar este speranța doar o iluzie?

Eu cred că nu. Cred că speranța este o emoție pozitivă care nu are nevoie întotdeauna de motive pentru încercările de care ne face capabili, încercări săvârșite pentru realizarea dorințelor noastre profunde.

Și da, speranța se naște din ceea ce realizăm și ceea ce realizăm crează perspectiva speranței.

Speranța este motivația care ne poate aduce către lumină din întunericul minții noastre și de asemenea ea este cheia ce deschide toate lacătele ușilor închise, deoarece speranța înseamnă deschiderea către nenumărate posibilități.

Când ne pierdem speranța, încetăm a mai căuta oportunități, dar când speranța traiește vie în sufletul nostru nu încetăm niciodata a căuta, nici chiar atunci când suntem la pământ, pentru că putem vedea salvarea în realizări viitoare, în cuvinte viitoare, în fapte viitoare.

Se spune că speranța moare ultima.

Eu cred că speranța nu moare niciodată nici măcar atunci când aproape toate posibilitățile reale devin imposibile.

In viața mea, speranța este foarte mult interconectată cu momente pentru că întreaga mea viața este de fapt construită din momente la fel cum clădirile sunt construite din cărămizi.

Pentru mine, speranța este materialul ce păstrează momentele împreună, momente de iubire, de pasiune, de tristețe, de singurătate, de disperare și de triumf.

Cred că speranța este adezivul care permite minții mele să rămână sănătoasă, atât de sănătoasă pe cât mintea umană poate fi, întrucât în fiecare dintre noi există o fărâmă de nebunie.

Pentru mine, speranța a fost întotdeauna linia subțire de trecut între vis și realitate și nu am încetat niciodata să sper că într-un fel sau altul, cândva, visele mele vor deveni realitate.

Nu este vorba despre o falsa speranță, niciodată nu am îndrăznit să sper prostește că visele imposibile vor deveni posibile și totusi, uneori, în străfund de minte am crezut că imposibilul îmi este dat doar pentru ca eu să îl  transform în nenumărate posibilități și nu numai o dată am reușit asta.

Cred că am reușit tocmai fiindcă am refuzat să îmi pierd speranța.

Speranta este ritmul muzicii vieții mele. Este muzica ce îmi permite să dansez chiar și în momente în care nu pot învăța sau nu mai știu pașii. Este melodia pe care o cânt chiar și atunci când am uitat versurile și este poezia ce îmi seduce mintea într-o lume a prozei.

Speranța este o rază de soare ce este capabilă a penetra norii și este atunci când lacrimile pot fi însoțite de un strop de zâmbet.

Este o noua dimineața în abisul noptii și pasiunea ce niciodată nu moare în mine.

Pentru mine speranța nu este o minciună, dar nu este nici un adevăr absolut, nu este oarbă dar nici pe de-a intregul cababilă să vadă toate perspectivele.

Este, în fapt, modul în care intuiția conduce gândirea către ineditul realizării a tot ce doresc a realiza.

Speranța nu este pentru mine un eseu, ci în fapt ea este un mod de viața, este modul în care am ales să trăiesc.

Pentru că în mine speranța uneori se poate confunda cu verbul A FI.

 

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Inainte de a posta orice comentariu va rugam cititi politica noastra de protectie a datelor cu caracter personal

Share