Trei nuci
May 21, 2024
Trei nuci, într-un pui de copac, plantat anul trecut în iulie. Nu două, nu una, nu patru, ci trei nuci.
Ar putea fi o coincidență. Însă mie îmi place să cred că nu este așa.
Dintre toții nucii înalți și maturi, el este singurul ce are nuci. El, puiul de nuc.
În anul 2006 aveam să îl aleg pe el, pe Zuzu, din plasa cu 3 pisici adusă de vecinul nostru. De Zuzu m-am îndrăgostit la prima vedere. Iar el ne-a fost alături timp de 17 ani și jumătate. L-am iubit enorm și i-am simțit permanent iubirea fără de margini. Fiica mea, care avea 5 ani la apariția lui, a copilărit cu el, iar despărțirea de el, o dată cu plecarea ei la facultate, știu că a durut-o nespus. Revenirile acasă o făceau pe ea să simtă că Zuzu nu îi mai aparține pe deplin, că îi scapă printre degete. Dar el nu a încetat să o iubească, în ciuda distanței dintre ei.
La Zuzu îi plăcea să stea în brațele soțului meu sau să se cuibărească între noi în serile când priveam la televizor. Îi plăcea și să se joace cu fiica mea, surioara lui. Avea un fel anume de a se purta cu fiecare dintre noi.
Ne înțelegeam adesea din priviri. Știa cum să spună, fără cuvinte, ce dorea. Știa să ne asculte râsul și să ne șteargă lacrima. Pur și simplu știa.
Zuzu a fost oaza mea de liniște în cele mai grele momente. Cuibărit la pieptul meu, în nopți de insomnie, mi-a dăruit permanent din energia sa.
Nu știu dacă am reușit să îi ofer măcar un strop din ce el mi-a oferit mie, dar știu sigur că nu îl voi putea uita niciodată.
Zuzu nu mai este printre noi în forma în care era. El își doarme somnul de veci la rădăcina unui nuc, pe care l-am plantat la mormântul său anul trecut.
Nucul lui Zuzu, crește și ne privește înțelept printre frunze. Iar mie îmi place să îmi imaginez că are privirea lui.
La umbra sa, daca va fi să trăim, ne vom odihni oasele bătrâne peste ani. Și atunci, ca mereu, vom ști să ne spunem multe, fără cuvinte.
Zuzu este cu noi sub altă formă. Sub formă de nuc. Și ca să ne arate că nu ne-a uitat, el ne-a dăruit trei nuci. Nu una, nu două, nu patru. Trei! Câte una pentru fiecare om drag din viața lui.
Sunt lucruri pe care nu cred că le putem înțelege cu mintea. Și nici nu cred că ar trebui să încercăm. Sunt lucruri pe care le simțim și atât.
Coincidență? Poate.
Dar mie îmi place să cred că cele trei nuci sunt felul pisicului meu drag de a spune că nu a plecat de tot.
Zuzu îți mulțumesc!
